ho

română

Etimologie

Onomatopee.

Pronunție

• AFI: /ho/

Interjecție

1. strigăt cu care sunt oprite vitele, mai ales caii.
2. (fam.; de obicei la adresa unui vorbitor) destul! stai! oprește-te!
3. (rar) strigăt cu care se îndeamnă vitele la mers.
4. (repetat; cu accentul frazei pe al doilea element) exclamație prin care se întăresc spusele cuiva.

Cuvinte derivate

• oho

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online