iamb
română
Etimologie
Din franceză iambe < latină iambus.
Pronunție
- AFI: /jamb/
Substantiv
| Declinarea substantivului iamb | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | iamb | iambi |
| Articulat | iambul | iambii |
| Genitiv-Dativ | iambului | iambilor |
| Vocativ | iambule | iambilor |
- picior de vers compus din două silabe, dintre care, în prozodia antică, prima este scurtă și a doua lungă, iar în prozodia modernă, prima este neaccentuată, iar cea de-a doua accentuată.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online