Etimologie

Din idiot.

Pronunție

  • AFI: /i.diˈo̯a.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
idioată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ idioată idioate
Articulat idioata idioatele
Genitiv-Dativ idioatei idioatelor
Vocativ idioato idioatelor
  1. persoană care suferă de idioție; tâmpită, cretină, imbecilă.


Traduceri

Referințe