iert

română

Etimologie

Din ierta.

Pronunție

• AFI: /ˈjert/

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru ierta.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru ierta.

---

retoromană

(rumantsch)

Variante

• (dialectele puter și vallader) üert

Etimologie

Din latină hortus („grădină”).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

iert m., ierts pl.

1. (dialectele grischun, sursilvan, sutsilvan și surmiran; bot.) grădină

Vezi și

• curtin

Referințe

• Wiktionary