grădină
Vezi și : gradină |
Etimologie
Origine îndoielnică. Provine probabil din gard. Confer albaneză gradinë, bulgară градина (gradina).
Pronunție
- AFI: /grə'di.nə/
Substantiv
Declinarea substantivului grădină | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | grădină | grădini |
Articulat | grădina | grădinile |
Genitiv-Dativ | grădinii | grădinilor |
Vocativ | grădină, grădino | grădinilor |
- (bot.) suprafață de teren arabil, de obicei îngrădită, pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi, în vederea obținerii unor produse.
- Grădină de legume.
- (bot.) suprafață de teren plantată (și amenajată cu alei, bănci etc.) care servește ca loc de agrement sau care are rol decorativ.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Expresii
- O grădină de om = om plăcut, simpatic
Vezi și
Traduceri
suprafață de teren arabil pe care se cultivă legume, flori sau pomi fructiferi
|
|