impertinentă

română

Etimologie

Din impertinent.

Pronunție

• AFI: /im.per.ti'nen.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului impertinentă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	impertinentă	impertinente
Articulat	impertinenta	impertinentele
Genitiv-Dativ	impertinentei	impertinentelor
Vocativ	impertinento	impertinentelor

1. persoană obraznică.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online