importuna

română

Etimologie

Din franceză importuner.

Pronunție

• AFI: /im.por.tu'na/

Verb

Conjugarea verbului importuna
Infinitiv	a importuna
Indicativ prezent pers. 1 sg.	importunez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să importuneze
Participiu	importunat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (livr.) a plictisi sau a stingheri pe cineva cu stăruințele sau cu prezența sa.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online