inalienare

română

Etimologie

Din franceză inaliénation.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului inalienare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	inalienare	inalienări
Articulat	inalienarea	inalienările
Genitiv-Dativ	inalienării	inalienărilor
Vocativ	inalienare	inalienărilor

1. (jur.) situația, starea a ceea ce este inalienabil, imposibilitate de alienare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online