situație
Variante
Etimologie
Din franceză situation.
Pronunție
- AFI: /si.tuˈa.ʦi.je/
Substantiv
| Declinarea substantivului situație | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | situație | situații |
| Articulat | situația | situațiile |
| Genitiv-Dativ | situației | situațiilor |
| Vocativ | situație | situațiilor |
- totalitatea împrejurărilor care determină la un moment dat condițiile existenței unei ființe, a unei colectivități, a unei activități; stare de fapt care decurge de aici pentru cineva sau ceva.
- poziție socială, materială sau morală în care se află cineva.
- (concr.) avere.
- (fig.) dispoziție, stare sufletească.
- prezentare detaliată a unor date privind rezultatele unei activități economice sau financiare dintr-un domeniu (comparativ cu sarcinile planificate); raport; inventar.
- document în care se prezintă o stare de lucruri, mersul unor lucrări etc.
- (rar) așezare, poziție a unui teren, a unei localități etc.
Cuvinte compuse
Expresii
- A fi la înălțimea situației = a corespunde pe deplin unei misiuni încredințate
- A te pune în situația cuiva = a încerca să înțelegi împrejurările în care se află altul, pentru a-ți da seama de modul lui de a gândi sau de a reacționa
- A fi stăpân (sau călare) pe situație = a domina o situație în împrejurări critice, a fi sigur de ceva, a ști să se descurce (într-o situație dificilă)
- A-i face cuiva o situație = a ajuta pe cineva să ajungă la o poziție socială, materială și morală bună
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online