incendiu

română

Etimologie

Din latină incendium. Confer italiană incendio, franceză incendie.

Pronunție

• AFI: /inˈʧen.dju/

Substantiv

Declinarea substantivului incendiu
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	incendiu	incendii
Articulat	incendiul	incendiile
Genitiv-Dativ	incendiului	incendiilor
Vocativ	incendiule	incendiilor

1. foc mare care cuprinde (și distruge parțial sau total) o clădire, o pădure etc.; pârjol.

Traduceri

pârjol

franceză: incendie (français) italiană: incendio (italiano)

Referințe

• DEX '98 via DEX online