inconstanță
română
Etimologie
Din franceză inconstance.
Pronunție
- AFI: /in.kon'stan.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului inconstanță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | inconstanță | inconstanțe |
| Articulat | inconstanța | inconstanțele |
| Genitiv-Dativ | inconstanței | inconstanțelor |
| Vocativ | inconstanță | inconstanțelor |
- lipsă de constanță; nestatornicie.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online