română

Etimologie

Din infractor.

Pronunție

  • AFI: /in.frak'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
infractoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ infractoare infractoare
Articulat infractoarea infractoarele
Genitiv-Dativ infractoarei infractoarelor
Vocativ infractoareo infractoarelor
  1. persoană care a comis o infracțiune.


Traduceri

Anagrame

Referințe