instructoare

română

Etimologie

Din instructor.

Pronunție

• AFI: /in.struk'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului instructoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	instructoare	instructoare
Articulat	instructoarea	instructoarele
Genitiv-Dativ	instructoarei	instructoarelor
Vocativ	instructoareo	instructoarelor

1. persoană competentă care instruiește pe alții.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online