intermitent
română
Etimologie
Din franceză intermittent < latină intermittens, intermittentis.
Pronunție
- AFI: /in.ter.mi'tent/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului intermitent | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | intermitent | intermitenți |
| Feminin | intermitentă | intermitente |
| Neutru | intermitent | intermitente |
- care încetează și reîncepe la anumite intervale, care acționează cu întreruperi; discontinuu.
- (adverbial) din când în când, la anumite intervale.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online