intranzitiv

română

Etimologie

Din franceză intransitif < latină intransitivus.

Pronunție

• AFI: /in.tran.zi'tiv/

Adjectiv

Declinarea adjectivului intranzitiv
	Singular	Plural
Masculin	intranzitiv	intranzitivi
Feminin	intranzitivă	intranzitive
Neutru	intranzitiv	intranzitive

1. (gram.) care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acțiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului intranzitiv
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	intranzitiv	intranzitive
Articulat	intranzitivul	intranzitivele
Genitiv-Dativ	intranzitivului	intranzitivelor
Vocativ	intranzitivule	intranzitivelor

1. (gram.) verb care nu poate fi construit cu un complement direct din cauză că acțiunea lui nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online