iritați

română

Etimologie

Din iritat.

Pronunție

• AFI: /i.riˈtaʦʲ/

Adjectiv

1. forma de masculin plural pentru iritat.

Etimologie

Din irita.

Verb

1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru irita.
2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru irita.
3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru irita.
4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru irita.