istorisire
română
Etimologie
Din a istorisi.
Pronunție
- AFI: /is.to.ri'si.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului istorisire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | istorisire | istorisiri |
| Articulat | istorisirea | istorisirile |
| Genitiv-Dativ | istorisirii | istorisirilor |
| Vocativ | istorisire | istorisirilor |
- acțiunea de a istorisi și rezultatul ei; povestire.
- (concr.) creație literară în care se istorisește ceva.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online