(English)

Variante

Etimologie

Din engleză medie jueler, care provine din anglo-normandă jueler < franceză medie și veche juelier.

Pronunție

  • AFI: /ˈdʒuːələ/
  • (SUA) AFI: /ˈdʒu(ə)lɚ/


Substantiv

jeweller, pl. jewellers

  1. giuvaiergiu, bijutier
    Simon bought a ring from the best jeweller in town.

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe