karateka

română

Etimologie

Împrumutat din japoneză 空手家 (からてか, karateka).

Pronunție

Substantiv

Declinarea substantivului karateka
*m.f.*	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	karateka	karateka
Articulat	'	'
Genitiv-Dativ	'	'
Vocativ	'	'

(sport) sportiv care practică karate.

Cuvinte apropiate

karate

Vezi și

luptă

Traduceri

Referințe

DEX online

afrikaans

(Afrikaans)

Etimologie

Împrumutat din japoneză 空手家 (からてか, karateka).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

karateka, pl. karatekas sau karateka

(sport) karateka

Cuvinte apropiate

karate

Referințe

Wiktionary

engleză

(English)

Etimologie

Împrumutat din japoneză 空手家 (からてか, karateka).

Pronunție

AFI: /kəˈɹɑːtɪˌkæ/

Substantiv

karateka, pl. karateka

(sport) karateka

Cuvinte apropiate

karate

Vezi și

martial art

Referințe

finlandeză

(suomi)

Etimologie

Împrumutat din japoneză 空手家 (からてか, karateka).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului karateka
	Singular	Plural
Nominativ	karateka	karatekat
Genitiv	karatekan	karatekojen, karatekain
Partitiv	karatekaa	karatekoja
Ilativ	karatekaan	karatekoihin
Inesiv	karatekassa	karatekoissa