lărmălău

română

Etimologie

Din larmă + sufixul -ălău.

Pronunție

• AFI: /lər.məˈlaw/

Substantiv

Declinarea substantivului lărmălău
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	lărmălău	lărmălaie
Articulat	lărmălăul	lărmălaiele
Genitiv-Dativ	lărmălăului	lărmălaielor
Vocativ	lărmălăule	lărmălaielor

1. (rar) hărmălaie, gălăgie, zarvă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• alămarul

Referințe

• DEX '98 via DEX online