lingușitură

română

Etimologie

Din a (se) linguși + sufixul -tură.

Pronunție

• AFI: /lin.gu.ʃi'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului lingușitură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	lingușitură	lingușituri
Articulat	lingușitura	lingușiturile
Genitiv-Dativ	lingușiturii	lingușiturilor
Vocativ	lingușitură	lingușiturilor

1. (rar) lingușire.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online