lingușire

română

Etimologie

Din a (se) linguși.

Pronunție

• AFI: /lin.gu'ʃi.re/

Substantiv

Declinarea substantivului lingușire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	lingușire	lingușiri
Articulat	lingușirea	lingușirile
Genitiv-Dativ	lingușirii	lingușirilor
Vocativ	lingușire	lingușirilor

1. acțiunea de a (se) linguși și rezultatul ei; vorbă, atitudine lingușitoare; adulare, lingușeală, lingușitură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online