română

Etimologie

Din locatar.

Pronunție

  • AFI: /lo.ka'ta.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
locatară
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ locatară locatare
Articulat locatara locatarele
Genitiv-Dativ locatarei locatarelor
Vocativ locataro locatarelor
  1. persoană care locuiește într-o casă (în calitate de chiriașă).


Traduceri

Anagrame

Referințe