locvacitate

română

Etimologie

Din franceză loquacité < latină loquacitas, loquacitatis.

Pronunție

• AFI: /lok.va.ʧi'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului locvacitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	locvacitate	invariabil
Articulat	locvacitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	locvacității	invariabil
Vocativ	locvacitate	invariabil

1. (livr.) însușirea, pornirea, obișnuința de a fi locvace; limbuție.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online