lustră

română

Variante

• lustru

Etimologie

Din franceză lustre.

Pronunție

• AFI: /'lus.trə/

Substantiv

Declinarea substantivului lustră
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	lustră	lustre
Articulat	lustra	lustrele
Genitiv-Dativ	lustrei	lustrelor
Vocativ	lustră	lustrelor

1. lampă ornamentală, cu mai multe brațe, suspendată de plafonul unei încăperi.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• astrul

Referințe

• DEX '98 via DEX online