mângâiere

română

Etimologie

Din a mângâia.

Pronunție

• AFI: /mɨn.gɨˈje.re/

Substantiv

Declinarea substantivului mângâiere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mângâiere	mângâieri
Articulat	mângâierea	mângâierile
Genitiv-Dativ	mângâierii	mângâierilor
Vocativ	mângâiere	mângâierilor

1. acțiunea de a (se) mângâia și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online