mărinimie

română

Etimologie

Din mare + inimă + sufixul -ie (după latină magnanimitas).

Pronunție

• AFI: /mə.ri.niˈmi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului mărinimie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mărinimie	invariabil
Articulat	mărinimia	invariabil
Genitiv-Dativ	mărinimiei	invariabil
Vocativ	mărinimie	invariabil

1. bunăvoință, înțelegere, bunătate, generozitate.
2. (înv.) bărbăție, curaj.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online