măruț

română

Etimologie

Din mare + sufixul -uț.

Pronunție

• AFI: /mə'ruʦ/

Adjectiv

Declinarea adjectivului măruț
	Singular	Plural
Masculin	măruț	măruți
Feminin	măruță	măruțe
Neutru	măruț	măruțe

1. (pop.) mărișor.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• mătur
• murat

Referințe

• DEX '98 via DEX online