macetă

română

Etimologie

Din spaniolă machete.

Pronunție

• AFI: /maˈʧe.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului macetă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	macetă	macete
Articulat	maceta	macetele
Genitiv-Dativ	macetei	macetelor
Vocativ	'	'

1. cuțit lung, cu lamă lată, cu care se taie trestia de zahăr în America tropicală.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX online