Etimologie

Din mandant.

Pronunție

  • AFI: /man'dan.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mandantă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mandantă mandante
Articulat mandanta mandantele
Genitiv-Dativ mandantei mandantelor
Vocativ mandanto mandantelor
  1. persoană pentru care se încheie un act juridic.


Traduceri

Referințe