română

Etimologie

Din franceză marquise.

Pronunție

  • AFI: /mar'ki.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
marchiză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ marchiză marchize
Articulat marchiza marchizele
Genitiv-Dativ marchizei marchizelor
Vocativ ' '
  1. soție sau fiică de marchiz.
  2. acoperiș mic de sticlă, deasupra intrării principale a unei case.


Traduceri