mendiant

franceză

(français)

Etimologie

Din verbul mendier.

Pronunție

• AFI: /mɑ̃.djɑ̃/

Substantiv

mendiant m., mendiants pl.

1. cerșetor

   Cette ville est pleine de mendiants.

2. confecție servită de Crăciun, care constă de o placă de ciocolată acoperită cu nuci și fructe uscate
3. bomboană tipică pentru regiunile Alsacia și Franche-Comté

Cuvinte derivate

• mendiante
• mendier