ciocolată

Ciocolată albă și ciocolată neagră (1.)

O ceașcă de ciocolată (3.)

română

Variante

• șocolată
• ciocoladă

Etimologie

Din italiană cioccolata. Provine probabil din limba nahuatl xocolātl.

Pronunție

• AFI: /ʧjo.ko'la.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului ciocolată
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ciocolată	ciocolate
Articulat	ciocolata	ciocolatele
Genitiv-Dativ	ciocolatei	ciocolatelor
Vocativ	'	'

1. preparat comestibil făcut dintr-un amestec solidificat de pulbere de cacao și de zahăr (cu adaos de alte ingrediente).

   Unt de ciocolată.

2. baton, bucată din acest preparat.
3. băutură preparată din praf de ciocolată sau de cacao dizolvat în lapte sau în apă.

   O ceașcă de ciocolată.

4. (argou, eufem.) țigan, țigancă.
5. (la sg. – tox.) canabis, hașiș.

Cuvinte derivate

• ciocolatiu

Cuvinte apropiate

• cacao

Traduceri

preparat din amestec de cacao și zahăr

asturiană: chicolate (asturianu) f., chocolate (asturianu) f. bretonă: chokolad (brezhoneg) m. catalană: xocolata (català) f. chineză: 巧克力 (中文) (qiǎokèlì) coreeană: 초콜렛 (한국어) (chokkolet) daneză: chokolade (dansk) ebraică: ׁוֹקוֹלֶד (עברית) (shokolád) engleză: chocolate (English) esperanto: ĉokolado (Esperanto) finlandeză: suklaa (suomi) franceză: chocolat (français) m. galiciană: chocolate (galego) m. germană: Schokolade (Deutsch) f. greacă: σοκολάτα (Ελληνικά) (sokoláta) f.

italiană: cioccolata (italiano) f. japoneză: チョコレート (日本語) (chokorēto) lituaniană: šokoladas (lietuvių) m. lojban: cakla (la .lojban.) maghiară: csokoládé (magyar) norvegiană: sjokolade (norsk) neerlandeză: chocolade (Nederlands) m. poloneză: czekolada (polski) f. portugheză: chocolate (português) m. rusă: шоколад (русский) (šokolád) m. spaniolă: chocolate (español) m. suedeză: choklad (svenska) c. turcă: çikolata (Türkçe) vietnameză: kẹo sô-cô-la (Tiếng Việt)

Referințe

• DEX online