Etimologie

Din a merge + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /mer.gə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
mergător
Singular Plural
Masculin mergător mergători
Feminin mergătoare mergătoare
Neutru mergător mergătoare
  1. (și substantivat; astăzi rar) care se deplasează dintr-un loc în altul, care umblă.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe