merindare

română

Etimologie

Din merinde.

Pronunție

• AFI: /me.rin'da.re/

Substantiv

Declinarea substantivului merindare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	merindare	merindări
Articulat	merindarea	merindările
Genitiv-Dativ	merindării	merindărilor
Vocativ	merindare	merindărilor

1. (reg.) ștergar în care se învelesc la țară merindele; merindeață.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online