milita

română

Etimologie

Din franceză militer.

Pronunție

• AFI: /mi.liˈta/

Verb

Conjugarea verbului milita
Infinitiv	a milita
Indicativ prezent pers. 1 sg.	militez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să militeze
Participiu	militat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a desfășura o activitate intensă într-un domeniu social, politic, cultural; a lupta pentru un principiu, pentru o cauză.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• limita
• mâliți

Referințe

• DEX '98 via DEX online