minț

Vezi și : MINT, mint

română

Etimologie

Din minți.

Pronunție

• AFI: /minʦ/

Verb

1. (înv. și pop.) forma de persoana a I-a singular la prezent pentru minți.
2. (înv. și pop.) forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru minți.

Sinonime

• 1-2: mint