mint

Vezi și : MINT, minț

română

Etimologie

Din minți.

Pronunție

• AFI: /mint/

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru minți.
2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru minți.
3. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru minți.

Sinonime

• 1-2: (înv. și pop.) minț

---

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie minten, care provine din engleza veche myntan < proto-germanică *muntaną, *muntijaną ("a gândi, a considera").

Înrudit cu neerlandeză munten, monter.

Pronunție

• AFI: /mɪnt/

Verb

Conjugarea verbului to mint
Infinitiv	to mint
Prezent simplu pers. 3 sg.	mints
Trecut simplu	minted
Participiu trecut	minted
Participiu prezent	minting

1. (reg., în Anglia de Nord și Scoția) a încerca, a ochi
2. (reg., mai ales în Scoția) a sugera, a insinua

Sinonime

• 1: attempt, try
• 2: hint, insinuate, suggest

Substantiv

mint, pl. mints

1. (reg., în Anglia de Nord și Scoția) încercare, efort, tentativă, sforțare, silință

Sinonime

• attempt, effort, endeavour, intent, purpose, try

Etimologie

Din engleza medie mynt, münet ("ban, monedă"), care provine din engleza veche < proto-germanică *munitą, *munitō. Provine din latină monēta.

Înrudit cu neerlandeză munt, germană Münze, daneză mønt și suedeză mynt.

Substantiv

mint, pl. mints

1. monetărie
2. (fam.) sumă mare de bani

   That house is worth a mint.

3. (fig.) sursă

Sinonime

• 3: source

Cuvinte apropiate

• money
• monetary

Verb

Conjugarea verbului to mint
Infinitiv	to mint
Prezent simplu pers. 3 sg.	mints
Trecut simplu	minted
Participiu trecut	minted
Participiu prezent	minting

1. a bate sau a fabrica monede

Cuvinte derivate

• mintage
• minted
• mintmark

Adjectiv

mint (necomparabil)

1. în stare bună

   In mint condition.

2. (numism.) în stare intactă
3. nefolosit, nou, neîntrebuințat
4. (argou) foarte bine, excelent

   That's mint!

Sinonime

• 2: uncirculated
• 3: unused

Etimologie

Din latină menta < greacă antică μίνθη (minthē).

Înrudit cu nordică veche minta.

Substantiv

mint, pl. mints

1. (bot.) mentă, izmă
2. gust de mentă
3. culoarea mentei

   culoarea mentei:

4. bomboană de mentă, pastilă de mentă

Cuvinte derivate

• catmint
• minty
• peppermint
• spearmint

Cuvinte compuse

cuvinte compuse

apple mint bergamot mint brandy mint breath mint brook mint brown mint chocolate mint corn mint crisped mint, crisp mint curled mint fish mint grapefruit mint horse mint mackerel mint mint cake

mint-drop mint imperial mint jelly mint julep mint sauce mint-sling mint-stick mint tea mint vinegar mint-water pineapple mint scotch mint stone mint water mint wild mint

Cuvinte apropiate

• calamint
• menthol

Adjectiv

mint (comp. minter, sup. mintest)

1. culoarea mentei, verde-deschis

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary