misfortune

engleză

(English)

Etimologie

Compus din mis- + fortune.

Pronunție

• AFI: /mɪs'fɔrtʃən/

Substantiv

misfortune, pl. misfortunes

1. ghinion, neșansă, nenoroc

   He had the misfortune of loosing all his savings.

2. (spec.) accident, adversitate

Sinonime

• 1: bad luck

Antonime

• fortune

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary