mitocancă

română

Etimologie

Din mitocan + sufixul -că.

Pronunție

• AFI: /mi.to'kan.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului mitocancă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mitocancă	mitocance
Articulat	mitocanca	mitocancele
Genitiv-Dativ	mitocancei	mitocancelor
Vocativ	mitocancă	mitocancelor

1. femeie mojică, vulgară; bădărancă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online