română

Etimologie

Din mojic + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /mo.ʒi'ʧi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
mojicie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mojicie mojicii
Articulat mojicia mojiciile
Genitiv-Dativ mojiciei mojiciilor
Vocativ mojicie mojiciilor
  1. faptă, purtare sau vorbă de mojic; obrăznicie, grosolănie, bădărănie, mitocănie.


Traduceri

Referințe