moletă

română

Etimologie

Din franceză molette, germană Molette.

Pronunție

• AFI: /mo'le.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului moletă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	moletă	molete
Articulat	moleta	moletele
Genitiv-Dativ	moletei	moletelor
Vocativ	moletă	moletelor

1. instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțuită, folosit la moletare.
2. roată de cablu cu diametru mare, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau pentru întinderea cablurilor de funiculare în instalațiile de transport.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online