Etimologie

Din latină extractio, franceză extraction.

Pronunție

  • AFI: /eks'trak.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
extracție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ extracție extracții
Articulat extracția extracțiile
Genitiv-Dativ extracției extracțiilor
Vocativ ' '
  1. extragere.
  2. (med.) îndepǎrtare a unui corp strǎin ajuns în organism; scoatere a unui dinte, a unei măsele.
  3. operație de aducere la suprafață a minereului, a materialelor prin puțuri verticale dintr-o minǎ.
  4. (chim.) separare a unei substanțe dintr-un amestec.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri