mountain
(English)
Etimologie
Din engleza medie mountaine, care provine din anglo-normandă muntaine < latină populară *montānea; forma feminină al lui *montāneus care este o alterare al lui montānus < mōns.
Pronunție
- AFI: /'maʊntn/
Substantiv
mountain, pl. mountains
- munte
- The city is surrounded by snowy mountains.
- (fig.) grămadă, munte, noian
- There's still a mountain of work to do.
- (fig.) problemă sau cerere dificilă
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Expresii
- faith will move mountains
- have a mountain to climb
- if the mountain won't come to Muhammad
- make a mountain out of a molehill
- snow on the mountain