munte

Munte

română

Etimologie

Din latină mons, -tem.

Pronunție

• AFI: /'mun.te/

Substantiv

Declinarea substantivului munte
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	munte	munți
Articulat	muntele	munții
Genitiv-Dativ	muntelui	munților
Vocativ	'	'

1. ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, cu înălțimi care depășesc 800 de metri.

   Munții Bucegi.

2. regiune, zonă muntoasă.
3. (fig.) grămadă, cantitate mare (și înaltă) din ceva.
4. om foarte înalt (și solid).

Sinonime

• 1: masiv, (înv.) codru, promontoriu
• 3: morman

Cuvinte derivate

• Muntenia
• muntar
• muntean
• muntenesc
• muntenește
• muntenism
• munticel
• muntișor
• muntos

Cuvinte compuse

• munte de gheață
• munte de pietate

Expresii

• Prin munți și văi = peste tot, pretutindeni, pe tot întinsul

Traduceri

ridicătură de pământ mai mare decât dealul

afrikaans: berg (Afrikaans) albaneză: mal (shqip) m. arabă: جَبَلٌ (العربية) (jábal) m. armeană: լեռ (հայերեն) (leŕ) asturiană: monte (asturianu) bască: mendi (euskara) bielorusă: гара (беларуская) (gará) bosniacă: planina (bosanski) f., gora (bosanski) f. bretonă: menez (brezhoneg) m. bulgară: планина (български) (planina) f. catalană: muntanya (català) f. cehă: hora (čeština) f. chineză: 山 (中文) (shān) coreeană: 뫼 (한국어) (moe), 메 (한국어) (me), 산 (한국어) (山, san) croată: planina (hrvatski) f., gora (hrvatski) f. daneză: bjerg (dansk) n. ebraică: הר (עברית) (har) engleză: mountain (English) esperanto: monto (Esperanto) estoniană: mägi (eesti) faroeză: fjall (føroyskt) n. finlandeză: vuori (suomi) franceză: montagne (français) m., montagne (français) f. friulană: montagne (furlan), mont (furlan) friziană: berch (Frysk) galiciană: montaña (galego) germană: Berg (Deutsch) m. greacă: όρος (Ελληνικά) (óros) n., βουνό (Ελληνικά) (vunó) n. hindi: पहाड़ (हिन्दी) (pahā.r), पर्वत (हिन्दी) (parvat), कोह (हिन्दी) (koh) idiș: באַרג (ייִדיש) (barg) m. indoneziană: gunung (Bahasa Indonesia) irlandeză: sliabh (Gaeilge)

islandeză: fjall (íslenska) n. italiană: montagna (italiano) f., monte (italiano) m. japoneză: 山 (日本語) (やま, yamá) latină: mons (Latina) m. lituaniană: kalnas (lietuvių) m. macedoneană: планина (македонски) (planina) f. maghiară: hegy (magyar) malteză: muntanja (Malti) f. mongolă: уул (монгол) (uul) norvegiană: fjell (norsk) n. neerlandeză: berg (Nederlands) m. occitană: montanha (occitan) papamiento: sero (Papiamentu) persană: کوه (فارسی) (kuh), کوهستان (فارسی) (kuhestān) poloneză: góra (polski) f. portugheză: montanha (português) f., monte (português) m. retoromană: muntogna (rumantsch) rusă: гора (русский) (gorá) f. sardă: muntagna (sardu) sârbă: планина (српски / srpski) (planina) f., гора (српски / srpski) (gora) f. scoțiană: beinn (Scots) f. slovacă: hora (slovenčina) f., vrch (slovenčina) m. slovenă: gora (slovenščina) f. spaniolă: montaña (español) f. suedeză: berg (svenska) n. swahili: mlima (Kiswahili) thailandeză: ภู (ไทย) (poo), เขา (ไทย) (kăo) turcă: dağ (Türkçe) ucraineană: гора (українська) (horá) f. vietnameză: núi (Tiếng Việt), sơn (Tiếng Việt)

Referințe

• DEX online

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Derivat din munto.

Pronunție

• AFI: /'munte/

Adjectiv

munte

1. forma de feminin plural pentru munto.

   • română: alăptânde