moviluță

română

Etimologie

Din movilă + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /mo.vi'lu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului moviluță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	moviluță	moviluțe
Articulat	moviluța	moviluțele
Genitiv-Dativ	moviluței	moviluțelor
Vocativ	moviluță	moviluțelor

1. (reg.) moviliță.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online