mustuială

română

Etimologie

Din a mustui + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /mus.tuˈja.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului mustuială
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mustuială	mustuieli
Articulat	mustuiala	mustuielile
Genitiv-Dativ	mustuielii	mustuielilor
Vocativ	mustuială	mustuielilor

1. (pop.) faptul de a mustui; (concr.) amestec de must, resturi de boabe și de ciorchini, obținut prin mustuire.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• asmățuiul
• smăltuiau

Referințe

• DEX '98 via DEX online