Etimologie

Din năboi.

Pronunție

  • AFI: /nə.bo'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
năboire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ năboire năboiri
Articulat năboirea năboirile
Genitiv-Dativ năboirii năboirilor
Vocativ năboire, năboireo năboirilor
  1. acțiunea de a năboi și rezultatul ei.


Traduceri