română

Etimologie

Din a nărăvi + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /nə.rə've̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
nărăveală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nărăveală nărăveli
Articulat nărăveala nărăvelile
Genitiv-Dativ nărăvelii nărăvelilor
Vocativ nărăveală nărăvelilor
  1. (pop.) nărav.

Expresii

  • (reg.) Om cu (sau de) nărăveală = om cu care te poți împăca, te poți înțelege


Traduceri

Referințe