năvălitor

română

Etimologie

Din a năvăli + sufixul -tor.

Pronunție

• AFI: /nə.və.li'tor/

Adjectiv

Declinarea adjectivului năvălitor
	Singular	Plural
Masculin	năvălitor	năvălitori
Feminin	năvălitoare	năvălitoare
Neutru	năvălitor	năvălitoare

1. care năvălește; agresor, invadator, cotropitor.

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului năvălitor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	năvălitor	năvălitori
Articulat	năvălitorul	năvălitorii
Genitiv-Dativ	năvălitorului	năvălitorilor
Vocativ	năvălitorule	năvălitorilor

1. persoană, armată, stat etc. care năvălește; agresor, invadator, cotropitor.

Cuvinte derivate

• năvălitoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online